Fotografie studio

Marginile unei lentile convergente obisnuite se comporta intocmai ca o prisma, producand descompunerea luminii naturale. In trecerea lor prin partile marginale ale lentilei, diversele radiatii spectrale care intra in compunerea luminii albe nu sunt refractate in aceeasi masura.

Prin urmare, diferitele imagini nete, formate de fiecare grup de radiatii componente, nu vor coincide, ca pozitie, fata de lentila. Cele mai apropiate de lentila vor fi imaginile formate de radiatiile violete, vor urma apoi imaginile formate de radiatiile albastre si mai departe de lentila, se vor forma imaginile determinate de radiatiile verzi apoi cele formate de radiatiile galbene si, in sfarsit, cele mai departate de lentila vor fi imaginile formate de radiatiile rosii.

Opticienii au gasit ca cel mai bun mijloc de corectare a aberatiei cromatice il constituie combinarea unei lentile convergente cu una divergenta. Un astfel de obiectiv elimina si aberatia cromatica si aberatia de sfericitate, dar nu mai concentreaza radiatiile luminoase, deoarece lentila divergenta disperseaza toate radiatiile pe care le-a concentrat lentila convergenta.

De aceea, este necesar ca lentilele care intra in aceasta combinatie sa fie fabricate din materiale diferite. O asemenea combinatie perminte inlaturarea, in mare masura, a aberatiei cromatice si de sfericitate, extinzandu-se mult si limita de utilizare a radiatiilor marginale.